EDITORIAL

Rezumat

Pe data de 14 martie 2025, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” a organizat la sediul central al Academiei Române un dublu eveniment constând într-o conferinţă cu tema Gândirea juridică românescă şi proiectul european şi în lansarea unui volumului de studii vizând Dimensiuni ale gândirii juridice românești în context european. Alăturarea celor două evenimente în cadrul unei singure manifestări a pornit de la ideea complementarităţii lor: în vreme ce studiile din cuprinsul volumului, provenind de la cercetători titulari şi asociaţi ai 
Institutului, au accentuat mai ales dimensiunea doctrinară a modului specific în care gândirea juridică românească a participat la formarea a ceea ce am numi parafrazând titlul renumitei lucrări a lui Rudolf von Jhering diferitele trepte de evoluţie a spiritului dreptului din Europa, lucrările conferinţei au privilegiat dimensiunea jurisprudenţială a participării aceleiaşi gândiri juridice româneşti la evoluţiile instituţionale europene, anume prin intermediul practicienilor dreptului, formaţi intelectual în România şi activi în mod nemijlocit în practica juridică a Uniunii 
Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Parafrazând o formulare a aceluiaşi Jhering dintr-o lucrare (mai puţin cunoscută, însă deosebit de actuală) consacrată raportului dintre drept şi ştiinţă, am putea spune că şi pe plan european, practica dreptului este cea care prin soluţiile sale particulare deschide drumul 
rezolvării teoretice a problemelor de drept, urmată fiind de o teorie în stare să desprindă din aceste soluţii prin abstractizare (precum inventarea lui ius în vechea Romă) un concept care, pe urmele lui Savigny şi Hegel, să poată fi deopotrivă universal şi concret. Consacrând Dosarul tematic din numărul de faţă şi din cel următor intervenţiilor susţinute în cadrul acestei conferinţe, revista „Studii şi Cercetări Juridice” îi invită pe cititorii jurişti români să parcurgă la rândul lor prin propria reflecţie acest drum alături de reputaţi judecători europeni, diplomaţi români şi profesori ai şcolii româneşti de drept care ne-au onorat prin intervenţii a căror calitate a contribuit decisiv la reuşita evenimentului şi care, prin intermediul publicării, ar putea revigora şi îmbogăţi semnificativ dezbaterea juridică românească asupra viitorului dreptului, deopotrivă ca teorie şi ca practică, în Europa.